Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon
Această axă prioritară va finanța investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor publice deținute și ocupate atât de autoritățile locale, cât și de autoritățile centrale, a clădirilor rezidențiale, a sistemelor de iluminat public, precum și investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în mediul urban, bazate pe planuri de mobilitate urbană durabilă. În conformitate cu prevederile Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, România are obligația de a renova anual 3% din suprafețele deținute sau ocupate de autoritățile centrale. În cea mai mare parte, clădirile deținute de autoritățile publice centrale sunt localizate în Regiunea București-Ilfov, regiune inclusă în categoria regiunilor mai dezvoltate. În acest context, investițiile promovate prin această axă prioritară vor contribui la îndeplinirea țintei anuale de renovare a României ce derivă din îndeplinirea obligațiilor naționale ale Directivei Uniunii Europene privind eficiența energetică.Prioritatea de investiții 3.1: Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor
| Obiectiv specific | Rezultate așteptate |
|---|---|
| Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari | Performanța energetică a clădirilor este foarte scăzută astfel încât nivelurile de energie consumată în clădiri plasează sectorul printre cele mai mari sectoare consumatoare de energie. Conform Strategiei pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondul de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național, consumul de energie în sectorul clădirilor (locuințe, sectorul terțiar, inclusiv clădiri publice) reprezintă 45% din consumul total de energie. În particular, se estimează că consumul mediu total de energie în clădirile nerezidențiale în perioada 2005-2010 se ridică la 1.508 mii tep, ceea ce reprezintă 16% din consumul de energie în clădiri. Totodată, pentru clădirile rezidențiale se estimează un consum mediu total de energie în aceeași perioadă de 8.110 mii tep, ceea ce reprezintă 84% din consumul de energie în clădiri. România are un patrimoniu important de clădiri construite preponderent în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. În consecință, potențialul de economisire în clădiri este semnificativ, situându-se în intervalul de aproximativ 40-50%, în cazul clădirilor publice, prin promovarea reabilitării energetice profunde (deep renovation), respectiv cu mai mult de 40% cu diferențe de la o zonă climatică la alta în cadrul țării pentru clădirile rezidențiale. Conform datelor statistice puse la dispoziție de către INS, în anul 2012 consumul final de energie electrică pentru iluminat public a fost de 669 Gwh. Se estimează că potențialul de economisire a energiei în iluminatul public este de până la 60%. Principalul rezultat preconizat ca urmare a promovării investițiilor cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de ilumniat public îl constituie reducerea consumului de energie în infrastructurile publice, respectiv sectorul locuințelor. |
Operațiunea 3.1.A - Clădiri rezidențiale
SUERD
APELUL 2
APELUL 1
Operațiunea 3.1.B - Clădiri publice
Operațiunea 3.1.B - Clădiri publice - SUERD
Operațiunea 3.1.C - Iluminat public
Prioritatea de investiții 3.2: Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
| Obiectiv specific | Rezultate așteptate |
|---|---|
| Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă | Principalul rezultat preoconizat prin implementarea unor astfel de măsuri îl reprezintă limitarea creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră. În concordanță cu politicile UE de reducere a CO2 în toate zonele urbane contribuția așteptată la obiectivul menționat, respectiv sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, va fi asigurată prin scăderea emisiilor de noxe provenite din transport, respectiv oferirea opţiunilor de transport alternativ si descurajarea utilizarii autoturismelor personale, oraşele devenind astfelspaţii mai bune de trăit pentru cetăţeni. Rezultatul pozitiv va fi amplificat prin realizarea de perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2) și de schimbarea comportamentului legat de transport la nivelul unui număr rezonabil de utilizatori de autoturisme personale orașul respectiv. Prin realizarea unei infrastructuri de transport care să faciliteze mobilitatea nemotorizată și nepoluantă vor fi create conditiile unei reduceri semnificative a emisiilor de CO2. În absența unor măsuri relevante pentru limitarea emisiilor GES din transportul rutier estimările MMSC prognozează o creștere a acestora cu peste 28% în anul 2023 față de anul de referință 2012. Pentru a răspunde provocărilor legate de Strategia Europa 2020, precum și pentru a subsuma investițiile în transportul public urban OT 4, investițiile preconizate vor duce la realizarea unor sisteme de transport urban durabil prin atingerea următoarelor rezultate:
|
3.2 - Apelul 1
3.2 - SUERD - Apelul 1